Craiova cu altă ramă

Craiova Capitala Culturală Europeană 2021?

craiova

În urmă cu 2 ani, dacă i-ai fi spus cuiva aceasta, ţi-ar fi râs în nas. „Mai întâi să învăţăm să aruncăm gunoaiele la coşul de gunoi, să plantăm copaci şi flori, să avem străzi asfaltate şi cartiere cu canalizare, să restaurăm clădirile de patrimoniu, să investim în pregătirea tinerilor şi să ne ocupăm de dezvoltarea lor personală şi profesională, să le oferim acces cetăţenilor la evenimente culturale, la festivaluri, târguri şi expoziţii, conferinţe şi simpozioane, concursuri. Mai avem mult de muncă până să ajungem vestul.”

Ei bine, în doar câţiva ani, Craiova demontează toate argumentele răuvoitoare şi demonstrează că atunci când ai în minte o idee clară şi un obiectiv precis, şi, foarte important, când începi să acţionezi, te apropii cu paşi repezi de un rezultat frumos.

Oltenii au fost şi încă sunt învăluiţi într-o bulă de stereotipuri: vorbesc repede, înşeală, au un simţ al umorului mai fin sau mai din talpa bocancului, după fire, sunt iuţi la vorbă şi la faptă, îşi ţin cuvântul când le convine şi îl uita când le contravine, se înfurie şi se calmează cât ai zice „fusei la piaţă” şi bineînţeles, sunt mari consumatori de bună dispoziţie, vin roşu din cultură proprie, fete frumoase şi muzica autohtonă.

Avem tineri frumoşi şi dornici de descoperiri, avem clădiri reabilitate, avem copaci înfloriţi şi înmiresmaţi, avem străzi curate şi spaţii verzi cu un inconfundabil miros de gazon proaspăt cosit, avem dans stradal, avem iniţiative ale tinerilor care se implica în activităţi de voluntariat, avem oameni care fac proiecte pentru alţi oameni, care sunt alături şi formează un colectiv de suport în dezvoltarea regională şi în dezvoltarea empatiei şi a comunicării între generaţii.

Iar sub egida Craiova culturală, avem evenimente zilnice marca Tradem, Casa de Cultură Traian Demetrescu: concerte, workshopuri de creaţie, expoziţii, întâlniri, precum şi Festivalul Internaţional Shakespeare, Festivalul Internaţional Craiova Muzicală, Festivalul Maria Tănase, Festivalul Puppets Occupy, spectacole Tudor Gheorghe, reprezentaţii ale marilor opere de talie universală la Teatrul Naţional Marin Sorescu şi Opera Romana Craiova, avem conferinţe de Social Media, cum a fost luna trecuta Sm4S, dedicate studenţilor, avem Competiţia Tinereţii, un concurs în care elevii au ocazia să exceleze în domeniul lor în faţa a zeci de oameni, avem elevi de la Colegiul Naţional Carol I care se implica în promovarea CCCE2021 la nivel european, avem Muzeul de Artă Craiova, o clădire impresionantă, un adevărat palat, după cum îi spune şi numele: „Palatul Jean Mihail” care este o operă de artă în sine si totodata locul unde m-as intoarce iar si iar, şi cel mai important, avem deschidere. Vrem să cunoaştem, să (re)descoperim Craiova cu alţi ochi, nişte ochi care acum se deschid, care văd frumosul într-o rază de soare înjumătăţită de un stâlp aşezat strâmb în mijlocul drumului, care zâmbesc atunci când copilul de la semafor cere şi bani după ce i-ai dat bomboane, care ştiu că oamenii te pot surprinde dacă le dai ocazia.

Ştiu că oraşul are mari şanse să câştige titlul mult disputat şi de fiecare dată când primesc întrebarea „Cine ar alege Craiova Capitala Culturală?” răspund cu un zâmbet larg: „Cei care ştiu că regiunea are mare potenţial, că doar oltenii se pot adapta atât de repede la noile schimbări aduse de candidatura, doar ei pot ţine pasul cu acest maraton de momente, doar ei se pot dezvolta atât de mult într-un atât de scurt timp, căci atunci când vine vorba de cultură, suntem ca un burete uscat care absoarbe apa vie pentru spiritul artistic al omului”. Craiova este tabloul nostru restaurat!

Craiova Capitala Culturală Europeană 2021 este o provocare, o provocare pe care am acceptat-o cu drag şi pentru care muncim cu spor în fiecare zi căci ştim că puterea unei regiuni se măsoară, printre altele, în oamenii care o locuiesc. Nu avem nevoie să devenim capitala culturală europeană; în sufletul nostru deja suntem.

Olteni, păstraţi-vă tradiţiile şi mândria de a fi născuţi pe pământ românesc!

Hai pe afara

Stii ce imi place? Imi place sa imi petrec timpul liber in natura,cu plimbari in care sa surprind mugurii primavaratici, verdele intens al ierbii pe care inca se pastreaza picaturi de roua, ruginiul frunzelor de toamna si bogatia linistii gasite in razele soarelui si in multitudinea de culori.
bicla
Imi place orasul atunci cand ceata inca il invaluie protectiv, cand discul rosiatic de soare tarziu abia se zareste in cenusiul atotcuprinzator, cand frunze cad lovite de vantul rece si nemilos care le poarta in departare, cand trandafiri uscati de bruma metalica zambesc amar gandind la veri insorite. Si imi mai place si atunci cand luminile devin din ce in ce mai pronuntate, cand usi se deschid usor, cand din patiseriile de la tot pasul vine mirosul ademenitor de cornuri aburinde si covrigi, cand se simte viata, forfota, activitatea!

Si da, vreau sa descopar toate acestea de pe bicicleta mea iar acum pot pentru ca …veste buna: se fac piste pentru biciclisti in Craiova! O actiune pentru noi, pentru cei care iubim bicicletele!
Sondaj-Biciclisti-Craiova
Pistele stradale sunt in pregatire, biciclisti sa fie, tocmai de aceea te invit la un sondaj lansat de JCI Craiova

Vrei sa ne plimbam impreuna?

Pentru mine?

‘Neata. Am pregatit micul dejun.Paine prajita si dulceata, aproape la fel de delicioasa ca zambetul tau.
Sunt doi ani de cand ne cunoastem si parca fiecare clipa impreuna are ceva nou, alt sunet si alte nuante. O relatie presarata cu inedit.
Hmm…Ma misc usor in asternuturile moi si ma ridic din patul care inca imi pastreaza forma corpului. Ii zambesc enigmatic. Nu vreau sa rup aceasta tacere, sa iesim din dulcea moleseala in care ne aflam. Uneori, cuvintele sunt in plus, si acum este un ‘uneori’. Imi e de ajuns sa ne privim. Priviri simple si intense.
lma Imi depune un sarut pe frunte si se aseaza langa mine. Ridica floarea de pe masuta si o pune delicat dupa urechea mea. Tresar si nu stiu daca e de la spinul care m-a atins sau de la sarutul care a urmat. Mereu reuseste sa ma surprinda. Cu buzele langa urechea mea imi sopteste suav: voiam sa iau 18, de culori diferite, cu nuante schimbatoare ca ochii tai dimineata, ca privirea ta atunci cand suntem impreuna si eu fac tampenii ca nici nu stii daca sa ma certi sau sa te amuzi.rose
Am luat doar unul, unul care a fost diferit de toti ceilalti si care abia acum incepe sa infloreasca. Seamana cu tine, vezi? Are mai multe nuante, incepand cu un rosu aprins cand esti pasionala si furioasa, un galben delicat pentru momentele in care esti relaxata si zambitoare, un portocaliu care este un amestec de lava topita si lumina solara si ne invaluie cand suntem noi. 

Eu ascult, prinsa de caruselul cuvintelor lui. Stie ce sa zica si cand sa zica. La el, literele formeaza cuvinte dulci si imbietoare, care te mangaie, te vrajesc, te fac sa visezi.

La multi ani pustoaico, imi spune dupa cateva momente in care am savurat amandoi linistea,  traieste constient si bucura-te. De viata, de noi, de dimineti tarzii, de soare, de flori, de cuvinte, de tine. Razi mult, foarte mult si pastreaza-ti inocenta; fii tu cu tine chiar si cand esti langa ceilalti si bineinteles imbratiseaza-ma mereu!

Iar acum, dupa ce te sarut de 18 ori si te tachinez putin, stii ce voi face? ‘Ma  sperie numai gandul, imi spun in sinea mea’  Mai intai te ridic din pat, apoi te asez frumos sub dus si dau drumul la apa rece, fix pe buclele astea stralucitor de dezordonate ale tale si privesc cu un zambet malitios cum tipi incerci sa scapi. Si ma amuz teribil. Acum, grabeste-te, am o surpriza pentru tine.
-Nu ai indrazi sa faci asta, ii raspund deja incercand sa scap din bratele lui si razand zgomotos! Niciun strop de apa rece nu-mi va atinge parul. Fug spre baie si ii inchid usa in nas. Azi avem o multime de lucruri de facut, suntem ocupati. Azi fac 18 ani si vreau sa ii celebrez in stilul Marina’s: nebunatic, neprevazut, curios si amuzant. Asa ca am planuit o evadare! Doar noi 2, fugind, razand, contempland, descoperind. O escapada in Brasov. El inca nu stie. E martie,3 si muntii mai pastraza din invelisul pufos si pur, brazii sunt verzi ca ochii lui, soarele incepe sa se arate stralucind si luminand, vestind primavara.
Rucsacul este pregatit, biletele de tren sunt luate,  actele-la locul lor. Ma gandesc ca in nici 24 de ore imi sustin si examenul auto si ca doar putin ma desparte de permis. Putin, mai este putin si este al meu. Si oare despre ce surpriza e vorba?!
-Hei, ce faci, de ce intarzii atat? ‘striga din dormitor’ Vino aici. Trebuie sa iti arat ceva.
-Imediat, raspund in graba.  Vreau sa imi aranjez putin parul. Renunt cand imi amintesc ca el are vointa proprie si ca este ca mine: rebel si dezordonat. Nu il poti controla.
Ies repede si aproape ne ciocnim. Sta in fata mea, in pijamale si cu un zambet enigmatic.
-Inchide ochii, gandeste-te la o culoare si ai incredere in mine, urmeaza-ma imi spune.

Am incredere in el, ma supun si incep sa merg. Ma tine de mana si ma calauzeste prin intuneric. Stiu ca e langa mine si asta ma face increzatoare. Se deschide usa, coboram cateva trepte. La ce culoare te-ai gandit? Oh, nu, nu-mi spune. Mana lui inca este pe ochii mei cand il aud ‘Acum ii poti deschide’: Si…pentru tine, pentru libertatea si entuziasmul tau, pentru exploziile tale care ne incanta atat de mult pe amandoi, pentru temperamentul tau. Masina care te reprezinta! O roscata, asa ca tine.
toyota

Ma opresc brusc si cuvintele intarzie sa imi apara pe buze. Ne privim. Reusesc sa ingaim un Multumesc si apoi , deodata incepem sa radem amandoi, copilaros si liber. Ma ridica in aer si ma invarte. Soarele se ridica sus si ne priveste. Pare ca si el rade si este hotarat sa faca din ziua de azi una memorabila!

-Stiai ca mergem la Brasov? Reusesc si eu sa-l uimesc de data asta. ‘Ma priveste contrariat, o privire -chiar ma intrebam ce planui- ‘ apoi ma strange in brate si ma intraba: conduc eu sau asteptam sa conduci tu maine?
-Daca promiti ca ne intoarcem intregi, atunci conduci tu si profit de ocazie pentru a mai afla si eu cate ceva pentru examen.Se multumeste doar sa rada.

Intram in casa si punem repede cateva haine calduroase pe noi, luam rucsacul, un termos cu ceai si ceva de mancare pe drum, apoi sarim in masina si plecam. Spontan si nebunesc. Adolescentin si matur, ei, bine, doar asa, putin. Noi stim ca daca te iei prea mult in serios, pierzi toata distractia, asa ca aplicam. In doze mici si responsabile, bineinteles! 😀
Masina ne confirma asteptarile: nu-i doar frumoasa ci si capabila sa ne duca la destinatie, utila si practica, perfecta pentru spiritul aventurier al adolescentilor-maturi si nu numai.
Ea aluneca pe autostrada asa cum noi alunecam prin viata, depaseste atunci cand e cazul, incetineste cand trebuie, ne incalzeste si ne protejeaza. Este eleganta si practica. O dama focoasa de care nu te poti lipsi. Toyota este de acum prezenta cu noi. Ne duce la scoala, ne duce in vacanta, ne ajuta sa ajungem la timp, ne face sa iubim! De aceea aleg Toyota, o aleg pentru mine si pentru noi, pentru momentele frumoase daruite.
Iar acum distractie! Go Fun Yourself! Distreaza-te in fiecare moment si transforma-l in cel mai placut, pentru ca el este unic si irepetabil! Tineretea este distractie, abandonare, rasete, clopotei, artificii, bucuria neprevazutului, emotia picaturilor de ploaie pe gene, cules de povesti si cantece. Este alegere si iubire! Have fun!

Articolul este scris pentru SuperBlog 2014!

Ne mintim in doi

Atunci cand te simti pregatit sa privesti tabloul relatiei tale, constati ca unele lucruri s-au schimbat, desi ele parca sunt la fel. Rutina in care ati intrat va face sa priviti totul cu ochi programati. Ti se pare ca ea zambeste la fel, cand de fapt e trista.
indif
Si nu e trista pentru ca tu o neglijezi. Ea este suparata pe ea insasi ca accepta situatia si nu protesteaza. Se multumeste cu franturi pentru ca vrea o relatie si ii e teama sa priveasca esecul in care s-a transformat, teama sa infrunte, teama sa plece daca descopera ca nu mai poate descoperi nimic aici. Teama sa inceapa un alt capitol, sa iasa din zona de confort. Teama sa-si recunoasca o slabiciune.
Ea este prea mandra sa cerseasca atentia ta, iar tu prea orgolios sa lasi de la tine. Si astfel ajungeti singuri in doi, nefericiti, tragand de o relatie, care a avut in inceput si nu se stie daca are si o continuitate sanatoasa pentru vreunul din noi.
Si avem niste cuvinte interesante mai jos. (Re)Citeste-le! 🙂

În doi, în doi
Sunt singur în doi
În doi, în doi, în doi
Sunt singur în doi
Chiar dacă trăim în doi
Şi poate dorim în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în…
Nu mă atingi nu spui ce simţi sau ce vrei
De parcă n-aş exista
Când mă priveşti, zâmbeşti, de parcă ar fi ok
Dar ştii că nu e aşa
Şi trece timpul, e simplu
Eu mă închid în mine din nou
Şi ar fi timpul să fiu singur
Nu-ţi pasă oricum ce simt eu
Sunt singur în doi
Chiar dacă trăim în doi
Şi poate dorim în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi…
Degeaba zâmbim, în doi
Nimic nu simţim, în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi
În doi, în doi, în doi
Sunt singur în doi,
În doi, în doi, în doi…
Nu înţeleg nimic din ce simţi sau ce vrei
Probabil pentru că taci… mereu
Ne facem planuri şi tu spui doar „ok”
Dar cred în ele doar eu
Şi trece timpul, e simplu
Eu mă închid în mine din nou
Şi ar fi timpul să fiu singur
Nu-ţi pasă oricum ce simt eu
Sunt singur în doi
Chiar dacă trăim în doi
Şi poate dorim în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi…
Degeaba zâmbim, în doi
Nimic nu simţim, în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi
În doi, în doi, în doi
Sunt singur în doi,
În doi, în doi, în doi…
Şi tu eşti singură în doi, şi eu sunt singur în doi
Abia acum am înţeles că ţi-a fost frică de noi
Şi tu eşti singură în doi, şi eu sunt singur în doi
Abia acum am înţeles ce s-a întâmplat cu noi
Sunt singur în doi…
Şi tu eşti singură în doi, şi eu sunt singur în doi
Abia acum am înţeles că ţi-a fost frică de noi
Şi tu eşti singură în doi, şi eu sunt singur în doi
Abia acum am înţeles ce s-a întâmplat cu noi
Sunt singur în doi
Chiar dacă trăim în doi
Şi poate dorim în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi…
Degeaba zâmbim, în doi
Nimic nu simţim, în doi
De fapt ne minţim în doi
Iar eu sunt singur în doi
În doi, în doi, în doi
Ţi-a fost frică de noi
În doi, în doi, în doi
În doi, în doi, în doi…
Adi Cristescu-Singur in 2

Iubeste! ❤

Mai mult decat Blog

Si daca nu e Blog, e SuperBlog!
Si daca suna bine da’ nu iti spune nimic, afla ca SuperBlog este cea mai longevivă competiție din blogosfera românească. Lansată în toamna anului 2008, SuperBlog a înregistrat, în cele 8 ediții organizate până acum, peste 1300 de participanți și mai bine de 18.000 de articole, pe teme dintre cele mai diverse.
Competiția este deschisă tuturor bloggerilor din România, novici sau experimentați, indiferent de vechimea blogului, de trafic și de tematica abordată, astfel ca, oricne esti, de oriunde esti, esti binevenit in comunitate. Suntem fericiti sa cunoastem idei noi!
Ce vrea SuperBlog? Creativitate si originalitate. Ma vrea pe mine. Te vrea pe tine. 🙂
ParticipSuperBlog2014
Cand este SuperBlog 2014?
In perioada 1 octombrie – 30 noiembrie 2014
Si daca incerci scuza cu ‘N-am timp’, afla ca nu este practica, pentru ca ”Toate probele concursului sunt opţionale, astfel încât poți participa doar la cele care te atrag cel mai mult. Cu cât participi însă la mai multe probe, cu atât îți cresc și șansele de câștig.”

Se anunta zile insorite si multe, multe surprize! Urmareste-ne si descopera! 🙂

sponsori

A stii si a cunoaste

Cunoastem sau stim?
Caci de multe ori le facem sinonime cand de fapt ele nu sunt.
maini

”A cunoaste sufletul unui om inseamna a trece printr-o revolutie, pentru ca daca vrei sa cunosti sufletul unui om trebuie sa-l lasi si tu pe el sa ajunga la sufletul tau. Trebuie sa devi vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant sa lasi pe cineva sa-ti ajunga la suflet, e periculos, pentru ca niciodata nu stii ce iti va face acel om odata ce va ajunge sa-ti cunoasca toate secretele, toate ascunzisurile.
De aici frica. De asta nu ne deschidem. Cunoastem pe cineva superficial si credem ca ne-am indragostit. Periferiile se intalnesc si noi credem ca noi ne-am intalnit.
Dar nu este deloc asa. Nu esti periferia ta. De fapt, periferia este granita unde sfarsesti, ea doar te inconjoara ca un gard. Periferia este locul unde sfarsesti tu si incepe lumea” spune Osho.
Iar ca sa treci de periferie, iti trebuie curaj. Un curaj nebun care te face sa mergi acolo nestiind ce vei descoperi, cat vei zambi sau cat vei plange, cum te vei vedea pe tine si pe celalalt, dezgoliti, expusi, fara un voal in spatele caruia sa va ascundeti, fara un zid de cuvinte mincinoase; aici simti, iar cand simti, nu poti minti. Nu te poti minti pe tine, nici pe el, pentru ca sunteti unu.

Eu nici macar pe mine nu ma cunosc, cum te-as putea cunoaste pe tine? Si, in plus, eu stiu despre tine atat cat ma lasi tu sa stiu si atat cat vreau eu sa vad, atat cat pot eu sa vad.
Aminteste-ti ca esentialul e invizibil pentru ochi, cu adevarat poti vedea doar cu inima!
Iti doresc o experienta minunata! Te imbratisez cu drag! ❤

Si… ne gasesti si pe Facebook

Prizonier in propriul Iad

Poate ca te-ai intrebat vreodata ce este Iadul, unde este, cum este.
Eu sunt in masura sa vorbesc doar despre o parte din ceea ce cred eu despre el. Pentru ca nimic din ce vei auzi sau vei crede sau vei gandi nu este total adevarat. Este un subiect mult prea amplu si mult prea simplu in acelasi timp pentru a putea fi discutat cu altcineva in afara de tine.
Doar tu stii despre ce e Iadul si suferinta si doar tu stii cum este, cum se simte. Si mai stii ca el este in tine, si tu in el in acelasi timp. Ca el nu poate exista in afara mintii si perceptiei tale.
hell

Te-ai gandit vreodata ca poate tu il creezi? Ca tu ii dai forma si culoare, tu aprinzi carbunii si tu te arzi singur? Iadul exista atata timp cat tu il lasi sa existe. Cat tu stai in el. Cat tu te gandesti la el.
Te simti vinovat? Il creezi pentru a te amagi ca suferind iti stergi niste pacate imaginate tot de tine?
Cine hotaraste ce este pacat si ce nu? Cine hotaraste a cui este vina si a cui gloria? Cine merge unde si ce pedeapsa primeste fiecare?
Da, ai dreptate. Omul. Acelasi om care a creat legi si coduri si standarde. Aceeasi minte care isi imagineaza un Iad si un Paradis separate, cand este foarte posibil ca ele sa fie impreuna si in interdependenta. Sunt complementare si neseparate caci noi numim Paradis opusul starii de suferinta. Daca nu am suferi, cum am putea spune ca stim ce e eliberarea?
In mine este si Paradisul si Iadul, si iubirea si ura si fericirea si nefericirea, si razele soarelui si tunetul furtunii, si mugurele care infloreste si trandafirul care tocmai s-a ofilit.
10702107_347236095450431_6712430345349782287_n
Pentru ca noi suntem mereu intre extreme, suntem suma experientelor noastre si un produs al milioanelor de factori cu care am intrat in contact!

Aminteste-ti ca tu esti pictorul tabloului vietii tale, tu tii pensula si tu ai si culorile. Picteaza-l asa cum vrei si tine minte ca unele nuante se obtin din amestecuri! 😉

Iti doresc o zi luminoasa! Si ne gasesti si pe Facebook aici

Fericire

Un cuvant cu implicatii mari. Cu totii o dorim si totusi cateodata fugim de ea. Este mereu langa noi, acolo undeva si refuzam sa o privim. Este un act de curaj sa fii fericit. Sa iti asumi asta. Sa lupti pentru ceea ce doresti, sa gasesti si sa pastrezi.
Pentru mine fericire inseamna sa lucrez cu oamenii. Sa-i privesc si sa-i descopar. Fericirea inseamna zambet, implicare, suport, descoperire.
Imi place sa citesc si sa aflu cat mai multe, sa rad si sa cant!
Eu comand carti de la Libris . Este simplu si rapid. Libris.ro
Fii fericit, orice arinsemna asta pentru tine 🙂

Fluturi si copii

Iubesc fluturii! Cu totii iubim fluturii!

Va amintiti cand eram mici,vara,desculti si zambitori, cu hainele murdare si agatate in gard? cand alergam pe pamantul ars de soare, prin praf si arsita, cand radeam si nu stiam de ce, cand totul era minunat de imperfect, cand fiecare clipa era o bucurie si cand fericirea era masurata in cati fluturi prindem?
butterfly
Acesta este unul din episoadele copilariei mele, cu mine si fratele meu in rolurile principale, doi copii zglobii alergand dupa fluturi, desculti si entuziasmati, cu o plasa agatata de un bat in mana, incercand sa capturam aceste minunate fiinte care sunt fluturii!

Acum ceva timp, am primit o bratara care avea un mic fluturas ca accesoriu si, curioasa ca de obicei, m-am intrebat care este semnificatia lui, caci eu cred ca nimic nu e intamplator. Apoi, o lunga perioada de timp,in viata mea s-a petrecut ceva cel putin neobisnuit.. am gasit fluturi peste tot, vedeam haine cu fluturi, poze cu fluturi, cercei, desenam involuntar fluturi 😀

Si atunci mi-am dat seama, nu era vorba de fluturi ci de semnificatia lor pentru mine!

Libertate, gingasie, frumusete, copilarie, putere, capacitatea de a putea ajunge oriunde isi doresc (daca au grija sa supravietuiasca mai intai!)…. astfel am descoperit ca ma identificam foarte bine cu fluturasul si l-am ales ca un simbol al meu sau tinand cont de intamplari, el m-a ales pe mine. 🙂

Cu totii avem un simbol, un obiect sau o fiinta care ne reprezinta!

Al tau care este? Cu ce te identifici? ce anume te face sa spui:parca as fii eu? Ia acel obiect, analizeaza-l bine, „intoarce-l” pe toate partile, cum se spune, si observa ce anume te face sa te identifici cu el, ce calitati are, ce parti care ar mai putea fii imbunatatite, la ce este util si cum ii poate ajuta pe ceilalti! 🙂

O zi superba in continuare si BeHappy! ❤

Te lovesc pentru ca ma doare

De ce lovesc? De ce urasc? De ce ma uit in oglinda si stiu ca ceea ce vad nu sunt eu? De ce ii ranesc pe cei pe care imi doresc sa-i vad zambind? De ce ma simt singura cand sunt inconjurata de multime si de ce plec cand de fapt vreau sa raman? De ce ma uit la tine si ma doare atata intelegere?
De ce cand vreau sa gasesc, nu pot? De ce atatea lacrimi care nu curg niciodata si de ce atata indiferenta din partea lor?
De ce privirile de dispret cand ma vad? De ce ignoranta? De ce plangerile? De ce tipetele? De ce noi? De ce eu?! De ce viata?
ochi

Ei bine draga mea, acestor intrebari numai tu le poti gasi raspunsuri; unele care sa conteze pentru tine, sa te ajute sa intelegi ceea ce vrei sa intelegi si care sa-ti creeze un suport.
Cat despre lovit…asa cum nu te poti lovi pe tine insati, incepi sa-ti manifesti dorinta la exterior. Si in acelasi timp iti creezi si o falsa impresie ca esti puternica. Ii lovesti pe cei slabi pentru ca si tu esti lovita de altii. Cum ar fi daca te-ai purta cu ceilalti asa cum vrei sa se poarte si lumea cu tine?
Eu doar te pot intreba la randul meu: De ce? De ce sa-i ascult? si de ce sa raman legata? Prizoniera in propria colivie? Este ca si cum un fierar ar face o cusca din care nu se poate iesi si in care ar fi tintuit el insusi apoi, fara scapare. Tu hotarasti modul in care decurge relatia. Tu esti creatoarea experientei si ea dureaza atat cat tu o lasi sa dureze!
Si pana la urma, de ce ai vrea sa raspunzi? Sa gasesti? Sa aflii? De ce vrei sa continui pe un drum plin de spini, care este un peisaj extraordinar si perfect daca vrei sa-ti zgarii sufletul si sa lasi o urma din tine, o poveste scrisa cu sangele tau, si total nepotrivit daca vrei linistea. Alege!

Sunt atatia carora vreau sa le multumesc. Care au stat acolo chiar cand i-am indepartat, care s-au intors mereu, chiar cand le-am spus mai finut, sau mai putin finut sa plece si sa inchida si usa.

Si ei continua sa se intoarca pana cand amandoi invatati ceva, pana descoperiti ceva, pana cand deschideti usa aia cu totul si pana construiti impreuna o treapta pe care veti urca. Pentru ca amandoi aveti nevoie de asta. De cineva care sa va ajute sa construiti si care sa va ajute sa urcati.

Cauta raspunsuri pentru ceea ce rezoneaza cu tine. si cauta-le la tine, nimeni nu-si poate da cu parerea despre ce ar putea functiona la tine. Doar tu stii!

Zambeste!Iubeste!Coloreaza! 🙂